miercuri, 3 august 2011

Atentat în Irak: biserică avariată și 23 de răniți

O mașină capcană a explodat în apropierea unei biserici romano-catolice din Kirkuk, Irak, fiind rănite cel puțin 20 de persoane. Tot ieri, au fost condamnați la moarte, în Irak, 3 dintre cei care au organizat atacul asupra unei biserici din Bagdad, în octombrie 2010.

Biserica afectată, din Kirkuk

Un oficial al poliției irakiene, Torhan Abdulrahman, a declarat că atentatul face parte dintr-un atac coordonat împotriva locurilor de închinare ale creștinilor. Poliția a găsit alte două mașini capcană în apropiere de alte două biserici din Kirkuk, însă acestea au fost dezamorsate, informează Reuters. Bisericile vizate erau Biserica Anglicană din Kirkuk și Biserica Mar Gourgis.

„Teroriștii vor să ne determine să părăsim Irakul, însă vor eșua. Rămânem în țara noastră", a declarat reverendul Haithem Akram, liderul uneia dintre bisericile care au scăpat de explozia mașinilor capcană pregătite.

Personalul medical care s-a ocupat de tratarea persoanelor rănite în urma atacului a declarat că au primit îngrijiri medicale 23 de persoane. Imad Yalda, liderul bisericii atacate, singurul care se afla în biserică în momentul exploziei, a fost de asemenea rănit.

Departamentul de Stat american și-a exprimat regretul pentru atacul „înspăimântător" care a lovit biserica din Kirkuk și și-a exprimat speranța că autoritățile guvernamentale irakiene îi vor aduce pe vinovați în fața justiției. „Atacuri de felul acesta, care vizează minoritățile religioase, arată până unde sunt gata să meargă unele grupări teroriste pentru a submina progresul făcut de Irak pentru reducerea violenței", a declarat Mark Toner, purtător de cuvânt al Departamentului de Stat.

În urma atacului, clădirea bisericii a fost serios avariată. Explozia a afectat alte 30 de clădiri vecine. Atacul de la Kirkuk se înscrie într-o lungă serie de atacuri care au vizat minoritatea creștină din Irak. În octombrie 2010, un atentat executat de militanți Al-Qaeda a distrus o biserică din Bagdad, lăsând în urmă 68 de morți.

Ieri, un tribunal din Irak a condamnat la moarte 3 persoane pentru organizarea sângerosului atentat din octombrie 2010. Purtătorul de cuvânt al Consiliului Juridic Suprem, Abdul-Sattar Bayrkdar, a declarat că cei 3 condamnați au o lună la dispoziție pentru ca să facă apel. Tot el a precizat că o a patra persoană implicată în atentatul din Bagdad a fost condamnată deja la 20 de ani de închisoare.

Decizia tribunalului a fost salutată de comunitatea creștină. „Oricine omoară persoane nevinovate - musulmani sau creștini - ar trebui să fie pedepsit, ca o lecție pentru alți oameni răi. Sperăm să avem dreptate în țară și ca poporul irakian să trăiască în pace și să aibă încredere în guvern", a declarat Aysar Kesko, preotul catedralei atacate în 2010.

Înainte de invazia americană în Irak, în 2003, numărul creștinilor care locuiau în Irak era în jur de 1,4 milioane. Ulterior, ca urmare a violențelor religioase și a numeroaselor atacuri, mulți dintre aceștia s-au refugiat în alte țări. Se estimează că aproximativ un milion de creștini din Irak s-au mutat în alte regiuni sau în țările vecine de teama unor atacuri din partea grupărilor teroriste. În general, atacurile vin din partea musulmanilor suniți, notează christianpost.com.

Două bombe au explodat, la sfârșitul săptămânii trecute, în apropiere de două biserici din Jos, Nigeria. Prima bombă a explodat în apropiere de clădirea Bisericii Baptiste din Jos, iar cea de-a doua a explodat în apropiere de Biserica lui Christos din aceeași localitate. Autoritățile au anunțat că nu a fost rănită nicio persoană în urma celor două explozii, însă, duminică, mare parte dintre credincioșii celor două biserici au preferat să rămână acasă.

(Foto: vinienco.com) http://www.semneletimpului.ro/stiri/Atentat-in-Irak:-biserica-avariata-si-23-de-raniti-3939.html

Un tribunal din Guatemala a condamnat 4 foști soldați la câte 6.000 de ani de închisoare fiecare, pentru crime împotriva umanității. În timpul războiului civil, aceștia au participat la masacrarea a 250 de persoane. (CNN)

Esența creștinismului în 10 cuvinte DE Christian Sălcianu

S-a stins din viață, săptămâna aceasta, John Stott, alăturându-se marilor nume ale urmașilor lui Christos. În mintea mea e un model alături de C.S. Lewis sau Philip Yancey (e încă activ!), de Richard Wurmbrand sau Nicolae Steinhardt - oameni care au avut și curajul dar și forța de a se urca pe sârma ghimpată a bisericii lor pentru a ridica steagul lui Christos spre celelalte biserici și spre lumea întreagă. Oameni care au scris și predicat despre Christos, esența creștinismului.

Mă opresc aici cu contribuția mea, extrăgând 10 cuvinte ale lui John Stott din cartea sa „Crucea lui Hristos”, pentru a vedea încă o dată cum poate vorbi un creștin îmbibat de Scriptură - dincolo de faptul că a fost anglican, lider al mișcării evanghelice, predicator și misionar, savant creștin și capelan al reginei.

1. De ce a murit Iisus Christos? Primul meu răspuns este că El nu a murit, ci a fost omorât. Îl voi echilibra însă cu exact opusul lui. El nu a fost omorât; ci a murit, dându-se pe Sine în mod voluntar ca să facă voia Tatălui Său.

2. La urma urmei ceea ce L-a trimis pe Christos la cruce nu a fost nici lăcomia lui Iuda, nici invidia preoților, nici lașitatea datorită căreia Pilat a șovăit, ci lăcomia noastră, invidia noastră, lașitatea noastră și alte păcate - dar și hotărârea lui Christos de a purta pedeapsa lor cu dragoste și îndurare, și de a le înlătura.

3. Este imposibil să stăm în fața crucii lui Christos cu integritate și să nu ne rușinăm de noi înșine.

4. Păcatul nu este o regretabilă abatere de la standardele morale; esența lui este ostilitatea față de Dumnezeu (Romani 8:7), ceea ce dă naștere la o răzvrătire activă împotriva Lui.

5. Păcatul nu este numai încercarea de a fi Dumnezeu, el este și refuzul de a fi om.

6. Ascultarea noastră prezentă și faptele noastre bune nu pot plăti pentru păcatele noastre, pentru că aceste lucruri ni se cer oricum. Așadar, noi nu ne putem mântui pe noi înșine.

7. Atunci când suntem uniți cu Christos are loc un schimb misterios: El ne ia blestemul, ca noi să primim binecuvântarea Lui; El devine păcat cu păcatul nostru ca noi să devenim neprihăniți prin neprihănirea Lui.

8. Nu avem nicio posibilitate de a-L convinge, de a-L ademeni sau de a-L mitui pe Dumnezeu să ne ierte. Dumnezeu nu ne iubește datorită faptului că Christos a murit pentru noi; Christos a murit pentru noi datorită faptului că Dumnezeu ne-a iubit. Dragostea lui Dumnezeu este sursa, nu consecința împăcării noastre cu El.

9. Nu trebuie să ni-L imaginăm pe Dumnezeu drept un indulgent care, pentru a ne scuti de pedeapsă sau pentru a ne răsfăța, Își compromite sfințenia, dar nici ca pe un Dumnezeu aspru, răzbunător, care, pentru a ne zdrobi și a ne distruge, Își înăbușă dragostea.

10. În istoria lumii a fost înfăptuit un singur act de dragoste pură, nepătată cu nicio altă motivație ascunsă - actul prin care Dumnezeu S-a dat pe Sine pe cruce, în Christos, pentru păcătoșii nevrednici. Atunci când căutăm o definiție a dragostei, trebuie să ne uităm nu în dicționar, ci la Calvar.

Sursa: http://www.semneletimpului.ro/blog/Esenta-crestinismului-in-10-cuvinte-3921.html

Cuvântul sculptează!

3 August – Dezamăgire

La câţiva ani de când nu se mai văzură, două prietene se întâlnesc într-un butic. Una dintre ele, uitându-se la inelul de la mâna celeilalte exclamă:

-«Vai, te-ai căsătorit?»

-«Da, în sfârşit m-am căsătorit» – răspunse cealaltă.

-«Cum aşa? Îmi amintesc că la şcoală mereu spuneai că nu te vei căsători nici cu cel mai bun om din lume.»

-«Aşa a şi fost. Nu m-am căsătorit cu cel mai bun om din lume!»

Nimeni nu este cel mai bun om din lume, nici cea mai bună femeie. Cel care aşteaptă să întâlnească această pasăre rară, rămâne singur iar cine crede că a aflat-o, este sortit dezamăgirii.

Iubirea îl face pe cineva să-l iubească pe celălalt în ciuda defectelor pe care le vede. Dacă nu i se văd defectele înainte de a se căsători, e lucru rău. Atunci când se vor vedea, şi se văd, idolul dispare.

E bine să fim cu ochii deschişi cât nu e prea târziu. În aceeaşi măsură, e bine să nu ne oprim doar la defectele. Trebuie să vedem şi virtuţile.

Sursa: A vorbi cu Isus de pe www.pastoratie.ro