miercuri, 14 decembrie 2011

Scrisoarea de convocare a Anului Credinţei tipărită la Presa Bună
La Editura Presa Bună a Diecezei de Iaşi a fost publicată scrisoarea apostolică "Porta fidei", semnată de Papa Benedict al XVI-lea. (Catholica.ro)

Vaticanul a găzduit o conferință despre tatuaje
O organizație artistică creștină și ambasadorul israelian la Vatican au organizat o conferință privind rolul tatuajelor în formarea identității. (Associated Press)

Record mondial la scufundare: un american a stat sub apă două zile (Gândul)

Serviciile medicale vor fi cu bani: cine, cât şi pentru ce va plăti (Ziarul Financiar)

Creşte prăpastia dintre cei bogaţi şi cei săraci (Adevărul)

Video: Aceste filmuleţe NU sunt făcute pe calculator: imagini realizate cu cea mai nouă tehnologie de la Sony (Gândul)

Oamenii de ştiinţă au descoperit gena care te face matinal (Gândul)

În Noua Zeelandă a fost găsită cea mai mare insectă din lume (Agerpres)

Rata deceselor, cu 10% mai mare în weekenduri (Adevărul)

Aerisirea încăperilor ne fereşte de viroze (Adevărul)

„De mâine, renunţ la fumat!" (Adevărul)

Cum putem deveni mai deştepţi (Gândul)

YouTube „muşcă" din TV (Adevărul)

10 trucuri folosite de supermarketuri pentru a cumpăra mai mult (Gândul)

Sursa: www.semneletimpului.ro/stirescurta


Cuvântul sculptează!

14 Decembrie – Culmea împrăştierii

Ştiind prea bine cât de împrăştiat poate fi, soţia matematicianului american Norbert Wiener (1894-1964) îi amintea mereu soţului înainte de a merge la muncă iminenta lor mutare:

-«Norbert, nu uita că peste treizeci de zile ne mutăm şi că, atunci când vei ieşi de la Universitate, nu va mai trebui să te urci în acelaşi autobuz, ci în cel care merge în zona noii noastre reşedinţe.»

Wiener răspundea mereu:

-«Da, dragă.»

Şi aşa sosi ziua mutării. Mutarea s-a făcut în timp ce el era la Universitate. După cum era de aşteptat, la întoarcere, Norbert luă autobuzul dintotdeauna. Ajungând la vechea sa locuinţă, îşi aminti că nu mai locuia acolo. Întrucât nu ştia să meargă de acolo la noua lui casă, luă din nou autobuzul care îl ducea la Universitate şi aşteptă să treacă cel care mergea către noua sa locuinţă.

Coborând, dădu peste un număr mare de case atât de asemănătoare, încât era imposibil să o recunoască pe a sa. Începu a se învârti şi iar a se învârti până când, rătăcit şi nervos, se apropie de o fetiţă care mergea pe stradă şi-i spuse:

-«Nu te supăra, nu ştii cumva unde locuieşte familia Wiener?»

-«Da, tată. Hai! Te duc acasă!» – răspunse micuţa.

Marii matematicieni au faimă de oameni împrăştiaţi. E trist să nu ştii să ajungi la propria casă. Dar, în fine, în casa de aici vom locui pentru puţin timp. Mai rău este să nu ştii să ajungi la casa din Cer, care este pentru totdeauna.

Atunci când ne blocăm, trebuie să mulţumim unei mâini prietenoase care ne ajută să regăsim drumul. Sunt atâţia lângă noi care au nevoie de această mână a ta de ajutor!

Sursa: A vorbi cu Isus de pe www.pastoratie.ro