marți, 17 decembrie 2013

Video: 5 minute din ce le face mass-media femeilor

Jean Kilbourne este poate cea mai vocală activistă, recunoscută la nivel internațional pentru efortul de a face public efectul negativ pe care mass-media și publicitatea îl are asupra femeilor. Într-un nou videoclip, denumit „Killing Us Softly", Kilbourne arată că nici măcar fotomodelele nu arată așa cum apar în reviste.

Foto: www.arcsoft.com„Câteodată oamenii îmi spun că vorbesc despre asta de 40 de ani și mă întreabă dacă s-a schimbat ceva. Și trebuie să admit că s-au înrăutățit", spune Kilbourne, cu privire la imaginea femeii în publicitate.

Reclamele vând mai mult decât produse, ele vând valori, imagini, concepte despre dragoste și sexualitate, despre succes, dar și mai important, despre norme. Ele ne spun cine suntem și cine ar trebui să fim.

În ceea ce privește femeile, reclamele ne spun că cel mai important este aspectul fizic, un lucru care nu s-a schimbat de-a lungul istoriei. Idealul feminin din reclamele publicitare înseamnă perfecțiune, motiv pentru care este un ideal imposibil de atins, chiar și pentru cele care apar în reclame, dar care nu arată chiar așa în realitate, căci toate fotografiile sunt retușate, indiferent de cât de bine arată modelele în realitate. Supermodelul Cindy Crawford chiar a spus la un moment dat: „Aș vrea să arăt ca Cindy Crawford."

Mai mult decât atât, problema nu se oprește aici, ci este chiar mai gravă. „Primul pas spre violență este transformarea femeii în obiect", spune Kilbourne, referindu-se la reclamele în care apar doar părți din corpul feminin, ca și cum acesta ar fi dezmembrat. „Este mereu același proces, persoana este dezumanizată, iar violența devine inevitabilă, iar în cazul femeilor acest lucru se întâmplă constant."

Fetițe de 9, 10 ani nu au nicio problemă cu propriul corp, dar când ajung la pubertate încep să apară grijile. Acestea sunt alimentate de mesajul că trebuie să fie imposibil de frumoase, sexy, extrem de slabe și, totodată, primesc mesajul că vor eșua, că e imposibil să ajungi așa. „Nu e nicio mirare că avem o epidemie de boli de nutriție în țara noastră, dar și în alte părți ale lumii", spune Kilbourne, care aduce aminte și de cazul fotomodelelor care au murit încercând să ajungă la dimensiunile „demne" de marile podiumuri ale modei. Iar atunci când modelele nu pot slăbi și mai mult vin în ajutor programele de editare a imaginilor. Se pare că niciun efort nu e prea mare pentru a perpetua acest ideal imposibil și extrem de periculos. 



Luna și Pământul văzute de sonda Juno (video)

Pe 9 octombrie, sonda Juno trecea prin apropierea Terrei cu o viteză de circa 7,3 km/s, în drumul său către Jupiter. Specialiștii misiunii nu au ratat ocazia de a obține imagini ale sistemului Pământ-Lună.
Despre trecerea sondei Juno prin apropierea Terrei v-am povestit într-un alt articol. În acele momente sonda avea o problemă: sistemele sale au intrat în stand by. Între timp problemele au fost rezolvate iar acum sonda se îndreaptă către ținta sa: planeta Jupiter, unde va ajunge pe 4 iulie 2016.
_71665236_vlcsnap-2013-12-10-22h30m11s79
Pământul și Luna văzute de sonda Juno. (Credit: NASA)
Unul dintre instrumentele sondei Juno a fost îndreptat către Pământ. Este vorba despre Advanced Stellar Compass (ASC), folosit pentru a determina orientarea în spațiu a sondei, care este alcătuit din patru camere CCD, capabile să detecteze stele, chiar dacă au o strălucire slabă. Cu ajutorul uneia dintre aceste camere s-au colectat imagini ale sistemului Pământ-Lună. A fost necesară o foarte bună sincronizare, deoarece sonda se rotește în jurul propriei axe cu o viteză de două rotații pe minut. Imaginile obținute au fost asamblate într-un scurt clip video. Deși imaginile au o rezoluție scăzută, filmul trecerii sondei Juno pe lângă Terra este de-a dreptul impresionant.


„Mozart” locuiește pe străzile Vancouverului

Un bărbat american fără adăpost, pe care deja toți localnicii îl știu drept „Mozart al străzii", bucură și uimește mulțimile care se înghesuie să-l asculte cântând la pian într-o consignație. Cu degetele amorțite de frig, David Welsh împarte muzica sa cu toți cei care vor să-l asculte.

Foto: Classic FMDavid Allen Welsh locuiește pe stradă de la vârsta de șase ani și nu a luat niciodată lecții de muzică, relatează Classic FM. Cu toate acestea, într-un interviu acrodat CNN și citat de Classic FM, Welsh mărturisește că el "cântă ce aude în cap".

„Uneori nici nu știu ce clape apăs. Ochii mei nici măcar nu sunt deschiși. Las muzica să cânte", a adăugat acesta.
Welsh a viztat magazinul Second Hand Solutions în ultimul an și a cântat la pianul de acolo. Cântecul său este plin de emoții și se numește "Aerial Aquatas", despre care David spune că este versiunea sa pentru "Amazing Grace" (Atâta har). Melodia îi oprește pe oameni din ceea ce fac și sunt umiți de ceea ce ascultă.

Muzica pe care acesta o cântă îi mișcă pe oameni până la lacrimi. Proprietarul magazinului declara că „[David] îți oferă o bucurie care întrece orice pricepere". El este de părere că „oamenii nu pot cânta așa decât dacă Dumnezeu e cu ei".

Și David împărtășește aceeași părere. „Obișnuiesc să închid ochii și să spun: ‘Tată, fă ce faci de obicei. E darul Tău.'" De altfel, relația lui cu Dumnezeu este singura parte stabilă a celor 50 de ani ai săi de viață. Deși nu are casă nici nu deține lucruri foarte multe, David se consideră bogat pentru darul pe care crede că Dumnezeu vrea ca el să-l împartă cu ceilalți. „Nu pot fi egoist. Tot ce am e de la Dumnezeu", a mărturisit David.

!2014!

Vine ANUL NOU!...
Mereu ne bucură și întristează în același timp acest gând. Ne bucură că intrăm într-un nou an, cu speranțe noi, cu dorințe și proiecte reînoite, dar totuși tristi că a mai trecut un an, un an din viața noastră. Dar ca întristarea să nu se instaleze confortabil în inimile noastre, căutăm să o gonim cu fericirea, cu o petrecere de început. Păi ce este cel mai bine decât ce este bun să începi cu ceva bun și să dai o petrecere în cinstea acestui gând.
În fiecare an participăm la aniversarea ANULUI NOU dar cel mai frumos este să-l petreci în familie alături de cei dragi.
Îmi aduc aminte cu bucurie de astfel de momente în care se glumește, se rememorează momente comice din timpul anului (sau anilor) și se împătrășesc numai sentimente de bucurie
Dar anul acest vreau să schimb placa și să petrec Revelionul organizat de www.meiromania.com la Sala Polivalentă pentru că acolo, începând cu ora 22, vor urca la pupitre Christopher Lawrence, DJ Wanda, DJ Miki Love și Snatt & Vix! Va fi distracție! Mai multe info, aici.
Tu unde vrei să-ți petreci Revelionul?
Acest articol a fost scris pentru a participa la campania aceasta și nu reflectă caracterul meu!

Caută ac de cojocul lui!

Era cam pe la ora șapte
Spre-nserare
Când cu un gând bun
Am intrat la noi în hambare
Să mă uit iar de porumb.
Dar fără a gândi o clipă
Că din întuneric
O lucire mică
Va trece pe lângă mine-n pripă
Să se-ascudă
Și să găsească adăpost
Într-o gaură surdă
Tocmai în hambarul nost.
I-am chemat pe cei ai casei
Să le spun de micul chiriaș
Să vedem de se întoarce
Ori de n-a fugit pe imaș.
Am stat așa de veghe
O noapte bună cu lumini
Dar amicului pe semne
I-a plăcut să doarmă în vecini.
- Ei, îmi zice tata,
Las că am eu ac de cojocul lui
Numai să vină dimineața
Și-am să-i pun blana în cui
Că am eu niște amici
Care au să vină chiar aici
Cu nume de cod DDD
O să-i prindă picioarele
Ei sunt cei mai buni la
Deratizare
În dezinsecție îți vin ajutoare
Și ca totul să fie bine
Și să le de-a o lecție
Au și seviciu de dezinfecție.
Dă-mi acuma telefonul
Să le formez numărul
Hai ridică receptorul
Și formază cum îți spun
Și-o să vină chiar acum!

 

Muțumesc... chiar dacă ești departe!

Cu siguranță că cel mai bine este să le mulțumim acelora ce ne ajută să fim, mai întâi de toate, oameni. Și cuvântul acesta „om” are o încărcătură incredibilă dacă vrei să îl analizezi.
Pe mine m-a ajutat din acest punct de vedere un om cu multe daruri de la Dumnezeu dar care din păcate a plecat dintre noi.
Acest om, după cum spuneam, înzestrat cu multe daruri, nu le-a  ținut doar pentru sine, ci a știut să le împartă cu toți.
Pentru mine el a devenit un soi de tată (eu fiind orfan de timpuriu) așa că de la el am încercat să învăț tot ceea ce se putea, având în vedere fragilitatea minții mele de atunci.
El era un preot dedicat vocației sale pentru care în regimul trecut a trebuit să pătimească mult dar a învins. Acest lucru m-a făcut mai conștient la ideea de a avea o identitate socio-religioasă pentru care să lupți, să trăiești și să cunoști.
Chiar dacă este departe... trebuie să-i mulțumesc fiindcă veșnic îi voi fi recunoscător pentru că:
  • m-a învățat să fiu om
  • să îmi găsesc calea
  • să am un țel
  • să mă descopăr
  • să am o identitate
  • să lupt și să cred
  • să nu renunț la gândul bun
  • să trăiesc așa cum trebuie după anumite învățături milenare pentru a fi fericit!


 Știu că de acolo unde este are o panoramă a lumii mai bună decât atunci când era aici pe pământ și de aceea cred că îli călăuzește pașii și se roagă pentru mine. Și pentru aceasta îi mulțumesc...

Tu cui te simți dator să-i mulțumești?

Puteți mulțumi și pe Facebook dar și folosind aplicația Bradul Mulțumirii, care vă permite să adăugați un mesaj de mulțumire unei persoane dragi și apoi să-l prindeți în brăduț.

Iată cui au muțumit alții: