sâmbătă, 30 ianuarie 2016

Cum arăta România acum 82 de ani

România de astăzi o cunoaștem prea bine cu toții: o țară în care oamenii se luptă să învingă sistemul corupt, ori poate lumea celor care pleacă pe alte meleaguri pentru a avea un trai mai bun.
Despre România de astăzi se aud fel și fel de păreri, de la vorbe de laudă, până la cuvinte care te fac să nu îți mai ridici privirea din pământ. Sunt prea multe de spus despre ce se întâmplă în România. Unii vorbesc, astfel încât să îi audă tot poporul, în timp ce alții chiar dacă sunt nemulțumiți, tac. Și ajungi să te întrebi în ce direcție se îndreaptă țara noastră. Dacă suntem lași ori pur și simplu nu ne mai pasă de ce se întâmplă aici.
În 1933, apărea la Leipzig, sub semnătura fotografului Kurt Hielscher, albumul fotografic România, un album fascinant care avea să surprindă atmosfera anilor interbelici așa cum puține albume asemănătoare au făcut-o.
Omofon îți arată câteva fotografii în care este conturată viața românească din anul 1933. Mai multe imagini cu țara noastră poți vedea pe site-ul Muzeuldefotografie.ro. Descoperă România fotografiată de Kurt Hielscher acum 82 de ani!

Negustor de opinci

Negustor de opinci

Vânzătoare de covrigi

Vânzătoare de covrigi

Oncești, Maramureș – poartă la casă țărănească

Oncești, Maramureș – poartă la casă țărănească

La vatră

La vatră

Poiana Sibiului – femei torcând

Poiana Sibiului – femei torcând

Rășinari – pereche de bătrâni

Rășinari – pereche de bătrâni

Brașov – primăria

Brașov – primăria

Budești – țăran bătrân

Budești – țăran bătrân

Comuna Arbore, județul Suceava – țăran bătrân

Comuna Arbore, județul Suceava – țăran bătrân

Giulești – poartă

Giulești – poartă

Canal în Delta Dunării

Canal în Delta Dunării

Vâlcov

Vâlcov

Constanța – portul de petrol

Constanța – portul de petrol

București – Ateneul Român

București – Ateneul Român

Castelul Mogoșoaia

Castelul Mogoșoaia

Mănăstirea Comana

Mănăstirea Comana

Mănăstirea Neamț

Mănăstirea Neamț

Buciumaș

Buciumaș

Mănăstirea Sucevița

Mănăstirea Sucevița

Casă țărănească în Basarabia

Casă țărănească în Basarabia

Mori de vânt în Basarabia

Mori de vânt în Basarabia

Mori de vânt în Dobrogea

Mori de vânt în Dobrogea

În Turtucaia, la Dunăre

În Turtucaia, la Dunăre

La Galta, Dobrogea

La Galta, Dobrogea

În Turtucaia, Dobrogea

În Turtucaia, Dobrogea

Car cu boi – Dobrogea

Car cu boi – Dobrogea

Vânzătoare de apărătoare de muște

Vânzătoare de apărătoare de muște

Silistra – tarabă

Silistra – tarabă

Cavarna – la fântână

Cavarna – la fântână

Satalmas – colibe țărănești

Satalmas – colibe țărănești

Boita – costume

Boita – costume

Drăguș – horă

Drăguș – horă

Rusus Bârgăului – horă

Rusus Bârgăului – horă

Harman – în biserică

Harman – în biserică

Drag – joc țărănesc

Drag – joc țărănesc

Familie de moți

Familie de moți

La Salciua de Jos

La Salciua de Jos

Ciobani din Novaci

Ciobani din Novaci

La prânz

La prânz

La vatră

La vatră, încăpere

Pescar la Dunare

Pescar la Dunare

:)


Un sit dedicat Spovezii în Jubileul Milostivirii

În cadrul sectorului media al Eparhiei de Cluj-Gherla, în colaborare cu Arhidieceza Romano-Catolică de București, respectiv cu Dieceza Romano-Catolică de Iași, a fost dezvoltat și lansat duminică, 24 ianuarie 2016, situl Spovada.ro. Lansarea are loc în timpul Jubileului Milostivirii, proclamat de Papa Francisc între decembrie 2015 și noiembrie 2016, un Jubileu în care se pune un accent deosebit pe Spovadă, Sacramentul care permite credinciosului „să atingă cu mâna măreția milostivirii” (Misericordiae vultus).
imagine
Situl, se subliniază pe prima pagină, „oferă informații despre Spovadă, în nici un caz nu este un instrument de Spovadă. Așa după cum Biserica Catolică (și cea Ortodoxă de asemenea) învață, Spovada este un Sacrament / Taină care se poate primi doar ‘față la față’, adică în întâlnirea nemijlocită dintre preot și penitent. Adică NU ne putem spovedi nici la telefon, nici prin scrisoare, internet sau alte modalități. Dacă sunteți cu adevărat în căutarea răspunsului: ‘Unde mă pot spovedi?’ atunci răspunsul este simplu: ‘La preot!'” Dar de ce s-a optat pentru un sit? În pagina Despre se explică: „Biserica Catolică știe că astăzi mulți oameni trăiesc nu doar pe continentele geografice, ci și pe continentul digital, iar datoria ei de a răspândi Vestea cea Bună se aplică și pe acest nou continent. Parte a Veștii Bune este și faptul că moartea și învierea lui Isus Cristos ne-a câștigat iertarea păcatelor, pe care Biserica o administrează în numele Celui care a fondat-o. De aceea am dorit să scoatem aceste informații din cărțile care nu se găsesc în biblioteca oricui, dintre pereții bisericilor unde – din păcate – nu vin toți să le audă, și să le oferim pe o platformă accesibilă oricui are internet, fie că îl accesează de pe calculator, de pe tabletă sau telefon.”
Conținutul sitului este structurat în trei secțiuni. Primele două caută să ofere răspunsuri la întrebările „De ce?”, respectiv „Cum?” ne spovedim. Pentru moment sunt incluse câteva răspunsuri, dar secțiunea va crește în timp. Cei care sunt interesați pot astfel citi care sunt motivele pentru a ne spovedi; de ce la preot și nu direct la Dumnezeu; ce este de făcut dacă rușinea ne oprește sau impresia că păcatele ne sunt prea mari; dar și pașii concreți la Spovadă și modul în care se desfășoară ea. Răspunsurile sunt însoțite de imagini și prefațate de „opiniile” (fictive desigur) ale „celui cu codiță”, respectiv ale „celui cu aripi”.
imagine
Secțiunea resurse este bogată datorită Editurilor Viața Creștină, Sapientia, Presa Bună și ARCB. După o primă secțiune cu clipuri video găsim integrate câteva articole, în special din Lumea Catholica, iar apoi texte ample de la editurile amintite. Astfel cei interesați pot să găsească informații detaliate despre fiecare pas al Spovezii, mai multe formulare de examinarea conștiinței, și altele. La final sunt recomandate o serie de cărți apărute în limba română pe tema Spovezii. Situl urmează să fie dezvoltat în continuare cu alte materiale, precum și cu întrebări și răspunsuri.